Tradițiile de Paște ale Ungariei
Paștele este strâns legat de începutul primăverii și de tradițiile legate de fertilitate. Paștele este, de asemenea, sărbătoarea învierii și a renașterii, adică timpul în care Biserica Creștină comemorează reînvierea lui Isus Hristos. Este o sărbătoare familială și religioasă în același timp, de care sunt legate o serie de tradiții și obiceiuri populare. Acest articol evidențiază cele mai comune tradiții de Paște maghiare de atunci și acum.
Mâncărurile tradiționale de Paște sunt șunca, pâinea împletită și ouăle fierte. Şunca se mănâncă prima dată în seara Sâmbăta Mare, la sfârşitul Postului Mare. În Duminica Paștelui, majoritatea familiilor mănâncă masa de Paște cu hrean murat. Mâncarea festivă a acestei zile este mielul.
A doua zi de Paște se numește „vízbevető hétfő” (luni aruncată la apă) în unele zone din Ungaria, deoarece aceasta este ziua stropirii. Pe vremuri, fetele tinere erau târâte cu forța în fântână sau în jgheab și turnate cu o găleată cu apă, sau luate de pârâu și scăldate. Bărbații obișnuiau să meargă din casă în casă pentru a stropi fetele în timp ce cântau și rimează, pentru care primeau în schimb ouă roșii. Stropirea provine din vechiul ritual al fertilității și purgației. Puterea de curățare a apei în creștinism este legată de ceremonia de botez. Stropirea este un obicei larg raspandit si in zilele noastre intr-o forma mai blanda, baietii si barbatii stropesc fetele cu apa de colonie in general; dar mai ales în mediul rural, stropirea cu apă rece de fântână este încă obișnuită. Băieții spun de data aceasta poezii cu stropitoare. Una dintre cele mai vechi și mai tradiționale poezii de stropire este următoarea:
Szépen kerem az anyját,
Adja elő a lányát,
Hadd locsolom a haját,
Hadd nőjjön nagyra,
Mint a csikó farka,
Még annál este nagyobbra,
Mint a Duna hossza!
Este permis să ude?
(O intreb frumos pe mama
Dă-mi fiica ei
Lasă-mă să-i stropesc părul
Pentru a-l face să crească mai lung
Atâta timp cât coada mânzului
Cât lungimea Dunării!
Pot să o stropesc?)
Acesta este cel mai popular și cel mai simplu poem de stropire:
Zöld erdőben jártam,
Kék ibolyát láttam
El akart hervadni
Este permis să ude?
(Eram într-o pădure verde
Am văzut o violetă albastră
Era pe cale să se ofilească
Pot să o stropesc?)
Răsplata stropirii a fost și este încă mâncare și băutură, mai ales băuturi spirtoase și ouă vopsite. Ouăle sunt simboluri străvechi de fertilitate și alegoria învierii în simbolismul Bisericii Creștine și este un sacramental încă din secolul al XII-lea. Înainte de răspândirea coloranților chimici, pentru colorarea ouălor se foloseau materiale naturale. Ouăle au fost vopsite cu suc de ceapă cel mai frecvent, dar au existat și alte metode – cojile de măr sălbatic au rezultat de culoare galbenă, cucuta de culoare verde și lintea albastră.
Metoda de decorare a ouălor este epilarea cu ceară și zgârierea. Odată cu epilarea cu ceară, se desenează diferite modele pe ou cu ceară fierbinte, după ce se solidifică, este pus în lichid de vopsit. După ce vopseaua acoperă oul, ceara este frecată și modelele se conturează pe oul pictat. Apoi se frecă cu o cârpă grasă sau cu trosnet pentru a-l face strălucitor. Cu zgâriere, decorul este zgâriat cu un ac ascuțit la oul deja vopsit. Motivele de decor pot fi pastișe din ceramică și modele de broderie, decorațiuni geometrice sau imagini de viață, epigrafe. Pe părțile de vest ale țării, ouăle vopsite erau folosite pentru a trage cu acid. Există și metode mai simple, de exemplu, când frunzele sunt lipite de ouăle proaspăt vopsite, iar venele lor dau modelul. Fierarii iscusiți fac ouă încălțate cu decorațiuni din metal moale. Ouăle vopsite pot fi ouă fierte sau ouă „suflate”, în această metodă se fac două găuri mici la cele două capete ale oului, iar interiorul oului este suflat.
Iepurele de Paște este o tradiție nouă, probabil că provine din zonele germane, apoi răspândit printre cetățenii urbani și locuitorii rurali. Cercetătorii spun că relația străveche dintre ouă și iepuri se regăsește în mitologia germană, în legenda zeiței lumii interlope care spune că iepurii au fost inițial păsări, dar zeița i-a transfigurat în mamifere. Oricum, prolificul iepure simbolizează fertilitatea, la fel ca ouăle. Copiii fac cuiburi pentru iepuri de Paște înainte de sărbătoarea la care depun ouăle pictate. În zilele noastre iepurii aduc nu numai ouă, ci și alte cadouri; a oferi cadouri de Paște este o tradiție larg răspândită acum asemănătoare cu Crăciunul, dar mai ales pentru copii. Cea mai frecventă întrebare pe care fiecare copil o aude după Duminica Paștelui: „Și ce ți-a pus iepurașul?”
scris de Zsófia Luca Szemes
Foto: MTI
Sursa: http://dailynewshungary.com/
te rog sa faci o donatie aici
Știri de ultimă oră
Liturghii la mitingul lui Péter Magyar în „capitala Fidesz” astăzi – FOTOGRAFII
Ce s-a întâmplat astăzi în Ungaria? – 5 mai 2024
FOTOGRAFII: Marșul celor Vii la Budapesta
5+1 fapte amuzante despre Ungaria – Unele pot fi o surpriză
„Prim-ministrul din umbră” maghiar: Este nevoie de o Europă puternică
Universitatea Széchenyi István prezintă evoluțiile sale liderilor diplomatici străini din Ungaria
4 Comentarii
[…] Inițial, fetele au fost târâte spre binele lor interior și stropite cu o sticlă de apă, simbolizând o putere de curățare, magică și dătătoare de fertilitate. […]
[…] Inițial, fetele au fost târâte spre binele lor interior și stropite cu o sticlă de apă, simbolizând o putere de curățare, magică și dătătoare de fertilitate. […]
[…] Inițial, fetele au fost târâte spre binele lor interior și stropite cu o sticlă de apă, simbolizând o putere de curățare, magică și dătătoare de fertilitate. […]
[…] Inițial, fetele au fost târâte spre binele lor interior și stropite cu o sticlă de apă, simbolizând o putere de curățare, magică și dătătoare de fertilitate. […]
[…] Inițial, fetele au fost târâte spre binele lor interior și stropite cu o sticlă de apă, simbolizând o putere de curățare, magică și dătătoare de fertilitate. […]