Studenții maghiari protestează la instanța din Luxemburg față de interdicția UE privind programul Erasmus
Studenții de la Universitatea din Debrețin au organizat miercuri un protest în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, la Luxemburg, pentru a susține cinci universități maghiare într-un proces împotriva Consiliului European privind interzicerea de către UE a studenților lor de la programul de schimb Erasmus.
Potrivit unui declaraţie de la universitate, studenții participă la un tur de o săptămână prin Europa, care include vizite la instituțiile UE din Bruxelles, Strasbourg și Luxemburg.
Interdicția Erasmus afectează 22 de universități maghiare
Declarația l-a citat pe Zoltán Bács, decanul ales al universității, care a declarat marți, în cadrul unei audieri a instanței, că comunitatea academică din Ungaria a fost „ofensată” și a considerat decizia Consiliului European de a exclude studenții din program „de neînțeles”.
„Universitățile și comunitatea științifică din Ungaria sunt o parte integrantă a eforturilor de cooperare europene”, a spus el, adăugând că această comunitate a fost „exclusă”, iar libertatea științei a fost „limitată”. „Aceasta nu poate fi considerată o chestiune politică, ci una morală care are un impact serios asupra mediului.” Universitatea din Debrecen „în ceea ce privește egalitatea de tratament”, a spus Bács.
Citiți și:
- 15+1 semestre universitare maghiare fiecare student internațional ar trebui să știe
- Universitățile maghiare strălucesc în clasamentul global de la Shanghai – 12 în primii 5% din lume!
Faceți clic pentru mai multe Învățământ superior știri.
E bine ca tinerii să vadă ce înseamnă UE: o adunătură de megalomani corupți, însetați de putere, osificați și inutili.
Ungaria nu vrea să se lase distrusă prin risipa banilor noștri pe Ucraina, lăsând în același timp milioane de paraziți, tâlhari și violatori din lumea a treia să cutreiere străzile noastre, așa că maghiarii trebuie pedepsiți. Deocamdată, ei doar ne rețin banii, îi exclud pe cercetătorii noștri din proiecte comune, amenințând că ne vor elimina puterea de veto și finanțând marionetele lor din opoziția Ungariei. Dacă ar putea, însă, puteți fi siguri că ar pune tancuri pe străzile noastre.
Unde este Magyar și „Tisa” în toate acestea?
IA generată de Grok: motive cheie pentru excludere
Comisia Europeană și Consiliul UE au identificat mai multe probleme legate de modelul de fundație care au ridicat semnale de alarmă în ceea ce privește protejarea banilor contribuabililor UE și respectarea principiilor UE. Printre acestea se numără:
Lipsa de transparență și responsabilitate: S-a considerat că universitățile administrate de fundații nu asigură o gestionare transparentă a fondurilor UE. Spre deosebire de instituțiile publice tradiționale, aceste fundații adesea nu respectă pe deplin regulile de achiziții publice impuse de UE sau garanțiile privind conflictul de interese, ceea ce crește riscul de utilizare abuzivă sau de deturnare a fondurilor. De exemplu, UE a susținut că modelul ocolește mecanismele standard de supraveghere, permițând potențial luarea unor decizii arbitrare.
Conflicte de interese datorate influenței politice: Consiliile de administrație ale acestor universități includ frecvent membri strâns legați de partidul Fidesz al lui Orbán, cum ar fi miniștri, politicieni sau persoane numite de guvern. Această structură a fost considerată ca subminând autonomia instituțională și libertatea academică, încălcând valorile UE în temeiul articolului 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (care pune accentul pe pluralism, nediscriminare și respectarea drepturilor omului). Criticii, inclusiv organizații pentru drepturile omului precum Comitetul Helsinki din Ungaria, au subliniat modul în care această politizare ar putea permite un control guvernamental nejustificat asupra învățământului superior.
Încălcări mai ample ale statului de drept în Ungaria: Decizia se leagă de acțiunile în curs ale UE împotriva Ungariei pentru probleme sistemice precum corupția, slăbirea independenței judiciare și acapararea presei. În decembrie 2022, Consiliul UE a înghețat aproximativ 55% din fondurile de coeziune de 6.3 miliarde de euro ale Ungariei din motive similare. Excluderile Erasmus+ și Orizont Europa (în vigoare pentru granturile noi după 15 decembrie 2022) au fost o extindere țintită a acestei măsuri, afectând peste 30 de instituții în total. UE consideră acestea drept măsuri de protecție pentru protejarea fondurilor, nu măsuri punitive împotriva studenților, deși impactul se încadrează puternic în aceștia.
Excluderea afectează în principal participarea la studii externe: studenții maghiari de la aceste universități nu pot primi granturi UE pentru a studia sau a se forma în străinătate. Cu toate acestea, instituțiile pot găzdui în continuare studenți străini în cadrul programului Erasmus+, iar angajamentele existente (de exemplu, proiectele de dinainte de 2022) continuă până la sfârșitul lor. Această asimetrie își propune să minimizeze perturbările, exercitând în același timp presiuni asupra reformelor.
Cronologie și context
2018–2021: Ungaria reformează învățământul superior, transformând aproximativ 34 de instituții (inclusiv unele importante, precum Universitatea din Debrețin, Universitatea Corvinus din Budapesta, Universitatea Semmelweis și Universitatea din Szeged) în fundații publice. Consiliile de administrație sunt populate cu aliați guvernamentali pentru a „moderniza” managementul, dar acest lucru declanșează controlul UE asupra autonomiei.
Decembrie 2022: Decizia Consiliului UE suspendă accesul acestor fundații la noile fonduri Erasmus+ și Orizont Europa, în urma recomandărilor Comisiei. Ungaria susține că și-a îndeplinit angajamentele anterioare, numind măsura „discriminatorie”.
2023: Excluderea intră în vigoare pe deplin pentru anul universitar care începe în septembrie 2023. Figurile opoziției maghiare (de exemplu, din partidul Momentum) o critică, considerând-o pedepsitoare pentru studenții care nu mai sunt în măsură să își dea seama de eșecurile guvernului, în timp ce vocile pro-guvernamentale o etichetează drept „discriminare ideologică”. Guvernul lansează alternative interne, cum ar fi Bursa Pannónia, pentru a umple golul.
2024–2025: Negocierile continuă. În octombrie 2024, Ungaria modifică legile pentru a interzice miniștrilor, parlamentarilor și primarilor accesul în consiliile universitare și pentru a clarifica regulile privind conflictul de interese, sperând să redobândească accesul. Începând cu septembrie 2025, Ombudsmanul European investighează plângerile privind legalitatea excluderii, dar nu a avut loc nicio restabilire completă. Parlamentul European a respins eforturile de ridicare a interdicției fără reforme în 2024, subliniind necesitatea protejării libertății academice.
Impacturi și critici
Despre studenți: Mii de studenți, în special din medii rurale sau mai puțin înstărite, pierd oportunități de experiență internațională, pe care Erasmus+ o promovează pentru dezvoltarea competențelor și a identității europene. În 2020, peste 22,000 de maghiari au participat anual. Studenții afectați trebuie acum să se bazeze pe programe naționale, care s-ar putea să nu fie la nivelul amplorii sau prestigiului Erasmus+.
Puncte de vedere diverse: Oficialii UE și europarlamentarii (de exemplu, cei din Partidul Popular European) susțin că interdicția este regretabilă, dar necesară pentru a impune reformele și a preveni corupția. Surse guvernamentale maghiare și publicații conservatoare o prezintă ca o exagerare motivată politic, care dăunează educației fără a demonstra o utilizare abuzivă a fondurilor. Analize independente (de exemplu, cele ale Asociației Universităților Europene) își exprimă regretul pentru „agitația” pe care o provoacă, îndemnând la dialog pentru a restabili accesul.
Situația rămâne fluidă, existând potențial de rezolvare dacă Ungaria abordează pe deplin preocupările UE.
Studenții ar trebui să demonstreze la clădirile administrative ale Universității Maghiare și să ceară mai multă transparență. Cu transparență, fondurile ar veni.
Oamenii de știință ar trebui să înțeleagă că transparența este cheia „libertății științei”. Trebuie doar să fiți deschiși și onești în ceea ce privește modul în care utilizați banii UE. Nu este prea mult de cerut.
Atâta timp cât universitățile maghiare refuză să fie deschise și oneste în ceea ce privește utilizarea fondurilor UE, UE nu ar trebui să le acorde fonduri.