Fauna sălbatică din Ungaria este pusă în pericol din cauza proiectului UE care vizează creșterea traficului de marfă pe fluviul Dunărea
Pentru a implementa un trafic de marfă mai frecvent pe fluviul Dunărea, ar fi necesar să se facă fluviul la 2.7 metri adâncime în Ungaria. Costul investiției este de 6.3 milioane EUR, finanțat de Uniunea Europeană în proporție de 85%. Cu toate acestea, dragarea afectează speciile protejate și siturile Natura 2000. În plus, oamenii pot fi și ei afectați, deoarece navele vor polua rezervele de apă potabilă. Publicul poate comenta noua evaluare strategică de mediu a dezvoltării până la începutul lunii martie.
Evaluarea strategică de mediu a programului de dezvoltare a navalei Dunării a fost finalizată; investiția aparține proiectului intitulat „Extinderea pregătirii pentru dezvoltarea căii navigabile interioare TEN-T din Ungaria”. Uniunea Europeană este, de asemenea, o parte interesată în dezvoltare. TEN-T înseamnă Rețeaua de transport transeuropeană, o rețea de transport rutier, feroviar, aerian și pe apă concepută pentru a deservi întregul continent european. Canalul Dunăre-Main-Rin, care are o lungime de 3,500 km, leagă unsprezece țări europene de la Marea Nordului de Marea Neagră. Bugetul pentru dezvoltare internă este de 6.3 milioane EUR, din care 85% este finanțat de Uniunea Europeană.
Dezvoltarea își propune să permită navelor de marfă să navigheze mai frecvent în tronsonul maghiar al Dunării decât în prezent, ceea ce necesită adâncirea albiei (la 2.7 metri adâncime) în Ungaria.
Ca urmare a investiției, navele cu pescajul de 25 de decimetri și o capacitate de transport de 1300-1600 de tone ar putea naviga pe râu 300 de zile pe an.
În 2018, a rezultat că investiția va fi realizată pentru o sumă netă de 3.6 milioane EUR. Proiectul afectează tronsonul Dunării dintre satul Szap din Slovacia și granița de sud. Aproape 52 de kilometri în total (inclusiv 31 de situri), trebuie intervenit în tronsonul dintre Szob și granița de sud pentru a îmbunătăți navigabilitatea.
As Transparent rapoartele, proiectul de navigabilitate al Dunării este întârziat semnificativ din cauza preocupărilor de mediu. Planificarea a început în 2005 și trebuia să fie finalizată până în 2014. WWF Ungaria și-a ridicat vocea împotriva investiției la acel moment, iar în 2011, autoritatea ecologică a revocat mai multe autorizații de mediu deja valabile. În 2005, tronsonul maghiar al Dunării a fost adăugat la rutele de transport prioritare ale Uniunii Europene, care prevede că fluviul trebuie să fie pus la dispoziția navelor de marfă din UE. La acea vreme, WWF a criticat Uniunea pentru că a încercat să favorizeze doar marile companii maritime cu adâncirea albiei râului. Potrivit organizației, lucrările de reglare a râului ar putea ruina valorile naturale de-a lungul Dunării, mulți considerând că „Nu râul trebuie adaptat la bărci, ci bărcile la râu”.
În cursul actualei revizuiri strategice, planurile anterioare au fost perfecţionate, s-au conturat mai multe versiuni, iar astăzi nu impun cerinţe mai stricte decât cele cerute de acordurile internaţionale.
Citiți și: Poliția oferă o recompensă de 5,600 de euro pentru informații despre poluarea cu petrol de la Dunăre
Cu toate acestea, sunt așteptate mai multe efecte negative din punct de vedere ecologic și al conservării naturii.
Una dintre cele mai mari probleme este punerea în pericol a speciilor acvatice, inclusiv a speciilor de nevertebrate, pești și păsări. Aceste specii sunt extrem de amenințate de dragare și de creșterea traficului de marfă. Ca urmare, habitatul natural al mai multor specii se va schimba și nu va mai fi potrivit ca loc de reproducere, hrănire sau cuibărit. Investiția poate pune în pericol și speciile protejate, inclusiv crabii, speciile de păsări protejate cu valoare naturală semnificativă (de exemplu crini mici și lipicioare), specii de libelule, specii de melci de apă protejate și specii de pești. În plus, poate deteriora zone naturale protejate de importanță națională, zone Natura 2000 și elemente ale Rețelei Ecologice Naționale. Multe păsări protejate cuibăresc în zone potențial afectate de defrișări, precum și castorul eurasiatic, vidra și liliacul.
Investiția pune în pericol și rezervele de apă potabilă.
„Ca urmare a intervențiilor care au ca rezultat descompunerea stratului de acoperire în zona de protecție a bazelor de apă, poluanții din Dunăre pot pătrunde direct în acvifer și pot ajunge în puțuri din cauza încălcării membranei care asigură filtrarea biochimică. .” Proiectul afectează 58 de baze de apă de-a lungul Dunării, dintre care 26 sunt pe termen lung, iar 32 sunt în prezent în funcțiune. Apele subterane extrase din bazinele filtrate de-a lungul Dunării alimentează aproape 40% din populația țării.
Efectele adverse afectează în principal descendenții peștilor care sunt mai probabil prezenți în zonele de coastă mai puțin adânci. Potrivit documentului, este oportun să se limiteze și să se monitorizeze în mod constant viteza navelor care provoacă creșteri mari în anumite etape critice în perioada în care descendenții nu sunt încă capabili să evite valurile.
Până în 2050, traficul de nave pe tronsonul de Dunăre afectat ar putea crește cu aproximativ 75% din punct de vedere al numărului de nave.
Imagine prezentată: Wikimedia Commons de Gábor Dvornik
Citiţi, de asemenea,Contaminarea brutală cu petrol pe Dunăre – imagini
Sursa: atlatszo.hu
te rog sa faci o donatie aici
Știri de ultimă oră
Ce s-a întâmplat astăzi în Ungaria? — 1 mai 2024
Candidatul Fidesz la primăria Budapestei promite o Budapesta curată și organizată
Nou serviciu de noapte din acest oraș maghiar spre Varșovia!
Von der Leyen: Ungurii au făcut Europa mai puternică, comisarul maghiar: Aceasta nu este UE la care am visat
Trenurile și autobuzele din Ungaria sunt acum mai ușor de urmărit în timp real!
Ungaria sărbătorește 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană
1 Comentariu
Bineînțeles că este din nou vina UE... fălci