Majoritatea țărilor la nivel global și din regiunea CEECA nu testează politica de droguri conform noului Index
Primul instrument de responsabilitate evaluează și clasifică politicile țărilor în materie de droguri în raport cu recomandările cheie ale sistemului ONU
Norvegia, Noua Zeelandă, Portugalia, Marea Britanie și Australia sunt cele cinci țări lider în politicile de droguri bazate pe uz uman și pentru sănătate, conform ediției inaugurale a Indexul politicii globale în materie de droguri lansat astăzi de Harm Reduction Consortium. Brazilia, Uganda, Indonezia, Kenya și Mexic sunt cele cinci țări cu cel mai jos rang.
Cu toate acestea, Norvegia, în ciuda topului clasamentului, a reușit totuși doar un scor de 74/100. Iar scorul mediu în toate cele 30 de țări și dimensiuni este de doar 48/100.
„48 din 100 este un eșec al politicii de droguri în cartea oricui”, a spus Ann Fordham, Director Executiv al Consorțiul Internațional pentru Politica Drogurilor care a condus la dezvoltarea Indexului cu partenerii din Harm Reduction Consortium.
„Niciuna dintre țările evaluate nu ar trebui să se simtă bine cu privire la scorul lor la politica de droguri, deoarece nicio țară nu a atins un scor perfect. Sau oriunde în apropierea ei. Acest indice evidențiază spațiul imens de îmbunătățire la nivel general.”
Harta interactivă Global Drug Policy Index
Timp de decenii, urmărirea cât de bine – sau de rău – se descurcă guvernele în politica în materie de droguri a fost un efort evaziv. În mare parte, acest lucru se datorează faptului că eforturile de colectare a datelor atât ale guvernelor, cât și ale ONU au fost conduse de obiectivul politic învechit și dăunător de a realiza o „societăți fără droguri”.
Majoritatea guvernelor continuă să folosească o abordare represivă a controlului drogurilor, bazată pe aceste date distorsionate, ceea ce înseamnă că, la rândul său, nu pot fi trase la răspundere pentru daunele pe care politicile lor le provoacă asupra vieților atâtor oameni.
Succesul politicilor de droguri nu a fost măsurat în raport cu rezultatele în materie de sănătate, dezvoltare și drepturile omului, ci a avut tendința de a acorda prioritate unor indicatori precum numărul de persoane arestate sau întemnițate pentru infracțiuni legate de droguri, cantitatea de droguri confiscate sau numărul de hectare. a culturilor de droguri eradicate.
Conferința internațională farmaceutică DDRS 2021 se deschide la Budapesta
Global Drug Policy Index este prima analiză globală bazată pe date a politicilor de droguri și a implementării acestora. Este compus din 75 de indicatori care se desfășoară în cinci dimensiuni mari ale politicii în materie de droguri: justiție penală, răspunsuri extreme, sănătate și reducerea riscurilor, acces la medicamente controlate la nivel internațional și dezvoltare.
„Indexul politicii globale în materie de droguri este o inovație radicală”, a spus Helen Clark, Președinte al Comisiei Globale pentru Politica Drogurilor și fost prim-ministru al Noii Zeelande.
„Datele bune și precise sunt putere și ne pot ajuta să punem capăt „războiului împotriva drogurilor” mai devreme decât mai târziu.”
„Ceea ce este clar din rezultate este că niciun guvern nu poate fi mulțumit”, a spus Julita Lemgruber, fost director al sistemului penitenciar al statului Rio de Janeiro. „Chiar și în țările cu cel mai înalt rang, progresul este extrem de necesar. Guvernele din întreaga lume trebuie să renunțe la ideea politicilor privind drogurile ca instrumente de „război” și să le înțeleagă ca mijloace de promovare a drepturilor omului și a cetățeniei.”
Unde poți respira cel mai curat și cel mai dăunător aer din lume? - HARTĂ
În toată regiunea CEECA, cele cinci țări examinate în această primă versiune a Indexului – Georgia (55/100), Ungaria (50/100), Kârgâzstan (50/100), Macedonia de Nord (55/100) Federația Rusă (41/1100) – au avut toate scorurile scăzute. Obiectivul de 100/100 este un standard minim pentru un răspuns eficient al sănătății la medicamente.
„Indexul va fi extins în viitor și în alte țări din regiune, dar imaginea este deja în mod clar una a răspunsurilor disproporționate ale justiției penale, aplicarea inechitabilă a legilor privind drogurile și lipsa accesului atât la reducerea riscurilor, cât și la medicamente pentru controlul durerii și îngrijire paliativă. În comparație cu standardele și recomandările Națiunilor Unite, acest lucru nu este suficient de bun” – rezumand situația din regiune prof. Michel Kazatchkine și Pavel Bem, membri ai Comisiei Globale pentru Politica Drogurilor din regiunea CEECA.
Prima iterație a Indexului evaluează performanța a 30 de țări care acoperă toate regiunile lumii și este ilustrată de povești din viața reală, inclusiv despre oameni care consumă droguri, din întreaga lume.
Rezultatele indicelui reflectă următoarele:
- Abordarea militarizată și de aplicare a legii a controlului drogurilor continuă să prevaleze: Un anumit nivel de utilizare letală a forței de către forțele militare sau de poliție a fost raportat în jumătate dintre țările chestionate, cu cazuri larg răspândite în Mexic și Brazilia.
- Impactul disproporționat al controlului drogurilor asupra persoanelor marginalizate pe baza genului, etniei și statutului socio-economic a fost raportat într-o oarecare măsură în toate dimensiunile și în toate țările.
- Poliția împotriva drogurilor vizează în primul rând infracțiunile nonviolente și în special persoanele care consumă droguri: Doar 8 din cele 30 de țări chestionate au dezincriminat consumul și deținerea de droguri, iar dintre acestea, doar 3 au reușit să deturneze cu adevărat oamenii de la sistemul de justiție penală.
- Deficitul de finanțare pentru reducerea riscurilor rămâne extrem de îngrijorător: Doar 5 din 30 de țări au alocat finanțare „adecvată” pentru reducerea riscurilor, iar dintre aceste țări, finanțarea este considerată sigură doar într-una (Norvegia).
- Există un decalaj uriaș între politicile guvernamentale și implementarea acestora privind asigurarea accesului la medicamente controlate, în special în țări precum India, Indonezia, Mexic și Senegal, care au un punctaj ridicat la politică, dar un scor 0/100 pentru disponibilitatea reală pentru cei care au nevoie.
- Programele alternative de dezvoltare în zonele de cultivare ilegală rămân înrădăcinate în interdicție și eradicare, Columbia având un scor deosebit de scăzut (23/100) datorită strategiei sale militarizate care se concentrează pe eradicarea forțată și pe utilizarea dăunătoare a pulverizării aeriene.
Citiţi, de asemenea,De asta va fi capabilă medicina maghiară pentru COVID
Sursa: Comunicat de presă
te rog sa faci o donatie aici
Știri de ultimă oră
Ce s-a întâmplat astăzi în Ungaria? — 2 mai 2024
Revoltător: Adolescent arestat pentru că a planificat atacul la moschee din Ungaria – VIDEO
Acum puteți cumpăra bilete pentru expoziții și tururi de vizitare pe platformele Wizz Air!
Marșul celor Vii va avea loc duminica aceasta la Budapesta
Neprevăzut: lucrătorii oaspeți maghiari părăsesc Austria – iată de ce
OCDE vede economia maghiară câștigând putere