O nouă propunere a României ar împărți Ținutul Secuiesc în două
România ia în calcul în prezent reforme administrative semnificative care ar putea remodela structura județeană a țării. Propunerea românească, împinsă de afaceri și mediul academic, urmărește reducerea celor 41 de județe existente la doar 15, cu excepția Bucureștiului.
Sprijin pentru reformă și realități politice
În conformitate cu index, baza reorganizării ar fi populația orașelor mici și orașelor, cu sugestia ca municipalitățile să aibă o populație de cel puțin 5,000 de locuitori și orașele de cel puțin 10,000 de locuitori. Susținătorii susțin că o astfel de restructurare ar spori eficiența mecanismului administrativ al României. Bogdan Daniel Vișan, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, susține ideea, subliniind necesitatea definirii unor praguri de populație pentru municipii și orașe. În plus, premierul social-democrat al României, Marcel Ciolacu, recunoaște necesitatea reformei administrative, dar avertizează că aceasta nu poate fi realizată peste noapte. El precizează că nicio reorganizare nu ar avea loc înainte de alegerile parlamentare din 2024.
Comitatele Transilvaniei: un aspect controversat
În timp ce propunerea respectă granițele istorice din România, apar preocupări cu privire la impactul acesteia asupra aspectelor culturale, demografice și istorice, în special în Transilvania. Ținutul Secuiesc, cu o populație maghiară de 38% în județul Mureș, se confruntă cu divizare, ridicând întrebări despre autonomie. Într-o mișcare deosebit de problematică, Harghita și Covasna, cu 85% și, respectiv, 74% populație maghiară, ar urma fuzionarea cu Brașovul. Acest lucru nu numai că elimină orice perspectivă de autonomie, ci și diluează majoritatea maghiară din județul rezultat la 43%, o schimbare semnificativă față de demografia actuală.
Un alt potențial dezavantaj pentru maghiarii din Slovacia
Slovacia, vecina României, este, de asemenea, în curs de reforme administrative, propuneri scurse sugerând schimbări semnificative. Sistemul existent, conceput fără unități administrative cu majoritate maghiară, suferă potențiale modificări care ar putea dezavantaja comunitatea maghiară. În ciuda nevoii recunoscute de reformă, politicienii slovaci ezită să conteste sistemul existent stabilit de Vladimir Mečiar. Modificările propuse ar putea submina interesele maghiare din punct de vedere politic și economic. Propunerea scursă în Slovacia sugerează un scenariu mai puțin favorabil pentru maghiari decât sistemul actual. Specificul include anexarea Šamorín la Bratislava, fuzionarea Trnava și Nitra într-o unitate administrativă mai mare și desființarea districtului Komárno, cu majoritate maghiară.
Echilibrarea eficienței și a drepturilor minorităților
În timp ce România și Slovacia iau în considerare reforme administrative, echilibrul delicat între eficiență și protecția drepturilor minorităților, în special ale comunităților maghiare, rămâne un aspect critic. Rezultatele acestor schimbări propuse vor modela probabil peisajul politic și cultural din ambele țări în anii următori. Descoperiți cele mai recente evenimente care se desfășoară în Ținutul Secuiesc citind articolul nostru despre urmăriți incendiile care cer autonomia Ținutului Secuiesc din România.
Sursa: index
te rog sa faci o donatie aici
Știri de ultimă oră
Un ungur condamnat pentru fraudă fiscală a fost arestat pe insula croată
Prețuri foarte mari: ați plăti atât de mult pentru un lángos pe plaja din Ungaria?
Iată cum să folosești floarea de mai în gătit: 4 rețete cu floarea de soc
Modernizare foarte necesară: trenuri moderne Eurosprinter pentru a ajunge în Ungaria
Mii de persoane vizitează ambasada Ungariei la Washington, în cadrul evenimentului de deschidere a UE
Competitiv: numărul de afaceri deținute de chinezi din Ungaria este în creștere
4 Comentarii
Cei care subminează cel mai mult interesele minorității etnice secuiești sunt atât partidele maghiare locale, cât și guvernul Orban, care alimentează acești oameni în basme naționaliste și îi păstrează neintegrați în țările lor de origine, ceea ce îi face să se lupte cu sărăcia.
Hmmm Orban nu recunoaște granițele slovace sau românești... acele țări răspund în moduri care nu ajută minoritățile maghiare de acolo...
Cine ar fi putut prezice asta?
România are dreptul să acționeze după bunul plac. Este teritoriul lor.
Uită-te la acești trei români care sunt declanșați că trucurile evidente ale guvernului lor sunt expuse.
România a luat o mușcătură biiiiiiiig din Ungaria după 1920. Acum trebuie să se lupte cu indigestie.
„România are dreptul să acționeze după bunul plac. Este teritoriul lor.”
Ce drepturi morale sau legale au populațiile majoritare de a asupri sau abuza în alt mod populațiile minoritare? Oamenii folosesc acest cuvânt „drept” atunci când se potrivește argumentului lor, dar este un cuvânt cu, în funcție de context, fie o definiție legală strictă, fie o mare greutate morală.
Aud din nou și din nou România discutată de români și de alții fără a ține cont de diversitatea inerentă a populației. În ciuda eforturilor celui mai rău dictator al ultimei epoci comuniste, rămân patru populații minoritare mari și câteva mai mici în România. Rearanjarea circumscripțiilor electorale în moduri care limitează puterea politică a acestor grupuri nu este surprinzătoare, având în vedere istoria. Nu este permis de un „drept” inerent, ci doar de reguli.
Poate că Mario a fost în România, poate că nu. Dacă călătoriți și vizitați ținuturile tradiționale secuiești, veți vedea în curând că, în ciuda poliției române și a publicității obligatorii în limba română, acesta este un loc construit de și pentru
si populat de unguri.
Drepturile minorităților sunt întotdeauna dificil de navigat, dar sunt mai ales așa atunci când se află pe terenuri care au fost luate în mod arbitrar dintr-o țară și date alteia de către terți fără a cunoaște locurile sau miza în destinele lor.