Declarația cabinetului Orbán privind conflictul ruso-ucrainean – UPDATE
Premierul Viktor Orbán a discutat luni cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și a declarat că Ungaria împărtășește poziția Uniunii Europene cu privire la conflictul care se desfășoară între Ucraina și Rusia.
Discuțiile între lideri sunt în desfășurare.
Președintele rus Vladimir Putin a anunțat luni seara că Rusia a recunoscut două regiuni separatiste ale Ucrainei drept „Republica Donețk” și „Republica Lugansk” suverană. El a ordonat trupelor ruse să intre în regiuni în „misiuni de menținere a păcii” mai târziu luni.
Între timp, ministrul de externe Péter Szijjártó a declarat marți dimineața
„Trebuie să sperăm dincolo de speranța într-o soluție diplomatică”.
Bruxelles-ul a intensificat pregătirile pentru a impune sancțiuni Rusiei în urma evenimentelor de luni, a declarat Szijjártó pe Facebook. Există discuții în curs privind posibilii pași înainte, a spus el.
„Ungaria nu a rupt niciodată rândurile cu UE în această problemă. În același timp, nu trebuie să renunțăm la speranța unei soluții diplomatice”,
spuse Szijjártó.
După cum am scris luni, Guvernul ungar face apel la actorii politici din lume să oprească provocările.
UPDATE
Se întrunește cabinetul de securitate națională al Ungariei
Cabinetul de securitate națională al Ungariei s-a întâlnit marți dimineața în biroul primului ministru pentru a analiza criza din Ucraina.
Întâlnirea a fost condusă de premierul Viktor Orbán. Au participat Gergely Gulyás, șeful de cabinet al premierului, Antal Rogán, care conduce cabinetul premierului, Tibor Benkő, ministrul apărării, și Sándor Pintér, ministrul de interne.
Citiţi, de asemenea, Dezvoltarea maghiară-rusă pentru a crește semnificativ tranzitul chinez!
te rog sa faci o donatie aici
Știri de ultimă oră
Orbán: A vota pentru stânga înseamnă a sprijini războiul
Oligarhii aliați Orban au obținut 38 de miliarde de euro în concesiune de autostrăzi de stat
Înființat al treilea departament maghiar al UNESCO
Ce s-a întâmplat astăzi în Ungaria? — 2 mai 2024
Revoltător: Adolescent arestat pentru că a planificat atacul la moschee din Ungaria – VIDEO
Acum puteți cumpăra bilete pentru expoziții și tururi de vizitare pe platformele Wizz Air!
4 Comentarii
Nu ne-am văzut alergând să ajutăm Ungaria în 1956. Deci care este problema acum???? GAZ ???? Supremaţie? Mai multe baze „iubim America”?
Vă rugăm să lăsați Ungaria afară, nimeni nu ne-a ajutat în vreun fel. Lasă „Marile Puteri” să lupte între ele. Bieții ucraineni sunt carnea din sandviș – sau se pot lupta pentru ei înșiși așa cum am făcut noi?–
In ce lume murdara traim!!!
Ungaria ar trebui să fie foarte îngrijorată. Războiul de alături se poate extinde rapid în Ungaria sau în zonele din vestul Ucrainei cu populație maghiară semnificativă. În ciuda declarațiilor recente ale guvernului că Ungaria este „pregătită”, toată lumea știe că este o prostie. Armata maghiară (30,000 de forțe autorizate) este pur și simplu prea mică pentru a apăra Țara. Aproximativ 20% din această forță este feminină. Alți 20% sunt bătrâni bătrâni în afara formei. Aproximativ 10% este implicat în protecția frontierei. Armata maghiară are doar aproximativ 6,000-7,000 de soldați pregătiți pentru luptă în caz de urgență națională. Această mică forță poate fi ușor ocolită, înconjurată și distrusă în câteva ore și nu în zile. În plus, majoritatea echipamentelor și armelor armatei maghiare sunt departe de secolul trecut. Ungaria, de peste 30 de ani, nu a reușit să își finanțeze în mod adecvat apărarea națională, depinzând de ceilalți care să apere Țara. Achizițiile recente de arme moderne sunt prea puține la număr și majoritatea nu vor mai fi disponibile ani de zile. În acest moment, Ungaria are doar aproximativ 12 tancuri moderne, 12 avioane moderne de luptă cu aripă fixă și aproximativ 20-30 de avioane rotative. Într-un război de mare intensitate din secolul 21, această forță va dura doar 24-48 de ore, nu suficient pentru ca ajutorul NATO să vină. Dacă țara supraviețuiește acestei ultime amenințări, trebuie să reconsidere restabilirea recrutării și să crească cheltuielile militare nu la 2% din PIB, ci mai mult de 10%.