Orbán critică candidatura Ucrainei la UE printr-un videoclip șocant cu inteligență artificială, care prezintă sicrie și soldați maghiari
„Nu vrem ca copiii noștri să fie trimiși pe frontul din Ucraina și să-i vedem întorcându-se acasă de acolo într-un sicriu”, a declarat premierul Viktor Orbán într-un videoclip postat luni pe Facebook.
Orbán a publicat un videoclip cu o declarație falsă.
Videoclipul începe cu o declarație a fostului șef de stat major Romulusz Ruszin-Szendi, din partea partidului de opoziție Tisza, în care spune că „dacă Ucraina ar fi membră a UE sau a NATO... ar fi corect ca forțele noastre să meargă acolo”.
Ruszin-Szendi a vorbit despre acest lucru într-un interviu de acum șase luni, dar propoziția a fost scoasă din context și, în plus, șirul gândurilor a fost evident întrerupt. Restul propoziției, „forțele țărilor nord-atlantice, fără acest lucru, ar putea fi un casus belli pentru Rusia”, a fost omis. Ruszin-Szendi a declarat ulterior de mai multe ori că este o minciună că ar fi spus că cineva ar trimite soldați maghiari în Ucraina.
„Nu vrem ca ai noștri copii să fie trimiși pe fronturile ucrainene sau chiar pe teritoriul ucrainean sub forma trupelor maghiare și să-i vedem venind acasă într-un sicriu”, spune Orbán în videoclip. video De asemenea, face apel la oameni să „facă clic acum și să voteze nu pe site-ul voks2025.hu”.
Cele mai recente de astăzi – Orbán: I-am trimis pe ruși acasă, acum e rândul UE.!
Ziua Martirilor din 1956
„A rămâne liber și astăzi necesită curaj”, a declarat luni premierul Viktor Orbán, marcând ziua martirilor din 1956.
Într-un videoclip postat pe Facebook, Orbán a făcut referire la un discurs pe care l-a ținut la reînmormântarea lui Imre Nagy și a celorlalți martiri, pe 16 iunie 1989. „În 1989, rușii au trebuit trimiși acasă pentru ca noi să putem fi liberi”, a declarat el. „A fost nevoie de mult curaj pe atunci și este nevoie și de curaj astăzi pentru a rămâne liberi. Imperiile vin și pleacă; noi nu vom fugi.”
Orbán a menționat că în 1989 i s-a sugerat ca, după ce a ținut un discurs important pe 15 martie, să nu vorbească la reînmormântare, deoarece puterea unui partid politic „nu ar trebui să depindă de o singură persoană”. Însă contraargumentul a fost că discursul ar putea fi bine primit în fața unei mulțimi de 200,000-300,000 de oameni și ar putea fi ultima șansă „de a spune lucruri importante, cu intenții serioase, țării și lumii”.
Orbán a spus că el și tovarășii săi de atunci erau considerați tineri pentru politică. Dar când democrația era nouă, „toată lumea avea aceeași vârstă”, a adăugat el. El a spus că textul discursului său planificat a fost revizuit de un redactor al publicației Századveg, care i-a sugerat lui Orbán să-și plece capul în fața martirilor.
În final, a spus el, a ținut un discurs mai lung pe care l-a scris împreună cu László Kövér, actualul președinte al parlamentului.
Orbán a declarat că a refuzat cererea istoricului György Litván de a vedea discursul în avans, deși i-a dezvăluit intenția sa de a-i îndemna „pe ruși să se întoarcă acasă”. Litván și-a exprimat rezervele în această privință și s-a întrebat dacă o astfel de declarație ar putea fi prematură. De asemenea, a avut probleme cu durata discursului de șapte minute.
Orbán a spus că s-a consultat apoi cu Kövér, care a respins îngrijorările lui Litván, argumentând că au scris un discurs bun și că ar trebui pur și simplu să-și continue treaba.
Prim-ministrul a menționat că Imre Nagy și ceilalți martiri erau comuniști, așa că era necesar să se explice de ce Fidesz a fost prezent la reînmormântarea sa. În acest context, propoziția din discursul său despre incompatibilitatea dintre democrație și comunism a fost necesară, a adăugat el.
După reînmormântare, Orbán a organizat o conversație cu Janos Kis, filosof și fondator al Democraților Liberi, care a susținut că îndemnul la retragerea rușilor a fost o greșeală, deși în cele din urmă a recunoscut că Fidesz s-ar putea dovedi a avea dreptate atâta timp cât guvernele cehoslovac și est-german vor fi răsturnate în toamnă.
Orbán a spus că a existat „o amplă campanie comunistă” împotriva lor, deoarece au considerat discursul lipsit de respect. El a spus că, de îndată ce autoritățile au recunoscut că i-au ucis pe martirii din 1956, sistemul comunist din Ungaria a căzut. Era evident că Nagy fusese o victimă, a spus el, așa că János Kádár, care a condus Partidul Comunist mai târziu, „a fost probabil un criminal”. Acest moment, a adăugat el, nu a fost doar o schimbare de regim, ci punctul culminant al eșecului moral al sistemului.
Citește și – Orbán: Dacă Putin va veni în Ungaria, va fi primit cu onoruri – INTERVIU