Prim-ministrul Orbán: Ucraina este o sinucidere economică pentru Europa în ceea ce privește aderarea la UE

Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar fi echivalentă cu o „sinucidere economică” pentru Europa, a declarat vineri prim-ministrul Viktor Orbán la postul public de radio. Orbán a mai spus că, dacă Bruxelles-ul reușește să interzică importurile de energie din Rusia, „familiile maghiare vor plăti în curând de două ori mai mult pentru gaze și electricitate”.

Între timp, întrebat despre alegerea Papei Leon al XIV-lea, Orbán a spus că noul pontif nu este nord-american, în opinia sa. Mai degrabă, provine din Peru și „probabil va continua de unde a rămas Papa Francisc”. „Nu mă aștept la schimbări majore”, a adăugat el.

Congregațiile aveau nevoie de un lider spiritual, iar „lumea modernă încearcă să îl înlocuiască cu psihologi”. Ceea ce era nevoie era „nu de cineva care să ne trateze, ci să existe lideri spirituali”.

Catolicii, a adăugat el, îl vedeau pe Sfântul Părinte în acest fel. În același timp, pentru congregația Bisericii Reformate nu era indiferent cine era Papa, deoarece era nevoie de „un punct de sprijin moral și credincios solid” „în lumea turbulentă actuală, când valorile creștine sunt atacate constant”.

Revenind la chestiunea aderării Ucrainei la UE, prim-ministrul a declarat că Ungaria nu o susține, darămite să o accelereze.

El a spus că prim-ministrul slovac, Robert Fico, a considerat, de asemenea, că admiterea Ucrainei în blocul comunitar ar fi o „sinucidere economică”.

• Prim-ministrul Orbán și premierul socialist slovac Fico discuta prietenie, migrație și aprovizionare cu gaze

În ceea ce privește războiul din Ucraina, el a spus că liderii europeni și... Partidul Popular European în special dorea război, menținerea sancțiunilor și eliminarea completă a energiei rusești, „și apoi, orice se întâmplă cu economia europeană, este la fel”.

Ungaria, pe de altă parte, lucrează pentru pace, a spus Orbán, adăugând că, dacă ar exista pace, sancțiunile ar putea fi eliminate, ceea ce ar duce la o energie mai ieftină și la un impuls economic, ușurând în cele din urmă lucrurile pentru familii.

El a spus că această problemă a exacerbat disputele politice interne, deoarece partide precum Coaliția Democrată de opoziție și Tisza au urmat deciziile liderilor europeni, în timp ce „partidele cu concepție națională”, precum partidele de guvernământ, s-au opus acestora.

Între timp, guvernul, a spus el, a depus eforturi considerabile pentru a se asigura că familiile maghiare plătesc printre cele mai mici prețuri la energie din Europa, în ciuda costului sancțiunilor împotriva energiei rusești.

Încălzirea unei case tipice din Ungaria costă în jur de 260,000-280,000 de forinți, față de 480,000 de forinți în Slovacia și aproximativ 900,000 în Polonia, a spus el.

Ungaria, a adăugat el, a cumpărat energie ieftină din Rusia, dar o interdicție ar însemna să plătească cu 600-800 de miliarde de forinti mai mult pentru energia achiziționată din străinătate. Aceasta este aproximativ aceeași sumă pe care guvernul o cheltuiește în prezent pentru a asigura facturi de energie ieftine pentru gospodării, a adăugat el.

Orbán a declarat că Ungaria și el personal se confruntă cu o luptă serioasă la Bruxelles pentru a împiedica gospodăriile maghiare să plătească de două ori mai mult pentru facturi. Spunând că are nevoie de „putere” pentru această luptă, el a cerut maghiarilor să ajute guvernul să protejeze facturile mici la utilități și să participe la votul Voks 2025.

Doar formațiunea de opoziție de dreapta, Mișcarea Patriei Noastre, și alianța condusă de Fidesz, aflată la guvernare, puteau fi „contabili pentru a rezista acestei decizii de la Bruxelles”, în timp ce formațiunile de opoziție DK și Partidul Tisza o susțineau. El a spus că sunt necesari aliați și pregătiri juridice, deoarece Bruxellesul intenționează să ocolească o decizie anterioară bazată pe unanimitate și să decidă asupra problemei cu majoritate calificată.

Orbán a continuat spunând că membrii Partidului Popular European trebuie să respecte linia partidului PPE, iar asta înseamnă să respecte dictatele acestuia privind „războiul, aderarea Ucrainei la UE, migrația și genul”.

El a spus că toate acestea au fost făcute ca răspuns la faptul că, săptămâna aceasta, liderul Partidului Tisza i-a scris o scrisoare deschisă liderului PPE, în care spunea că nu este de acord cu aderarea accelerată a Ucrainei la UE. Este greu să-l iei în serios când și-a compromis credibilitatea, a spus el, explicând că liderul Partidului Tisza a susținut inițial că „își va ridica imunitatea” în calitate de europarlamentar, dar acum „se află la Bruxelles” și refuză să o suspende în legătură cu crimele comise în Ungaria.

Spunând că știa PPE pe de rost încă de pe vremea când Fidesz era membru, el a adăugat că se așteaptă ca membrii PPE să respecte regulile.

Orbán a declarat că PPE a precizat clar că dorește o schimbare de guvern în Ungaria și că îi va ajuta pe cei care promovează politicile Bruxelles-ului și ale PPE. Aceasta înseamnă susținerea războiului, acceptarea Ucrainei în UE, acceptarea migrației și acceptarea „poziției curentului european principal privind problemele de gen”, a spus el. „Asta reprezintă cei din PPE, indiferent de ceea ce spun sau scriu”, a adăugat el.

Prim-ministrul a comentat și anunțul liderului Coaliției Democrate, Ferenc Gyurcsány, că se retrage din viața publică.

Orbán a spus că „lupta pe viață și pe moarte” a DK este cu Tisza, nu cu guvernul. „Meciul dintre DK și guvern a fost deja decis de alegători de patru sau cinci ori.”

Lupta propriu-zisă, a spus Orbán, a fost pentru rolul de lider al opoziției, iar DK credea că șansele lor ar fi mai mari fără Gyurcsány.

Prim-ministrul și-a exprimat condoleanțe în legătură cu divorțul dintre Gyurcsány și Klara Dobrev, spunând că îl consideră o treabă privată a lor.

Între timp, comentând o înregistrare audio din 2023 publicată joi de partidul de opoziție Tisza, Orbán a spus că aceasta reflectă poziția oficială a guvernului.

El a spus că guvernul crede că pacea necesită forță și o armată. „Avem nevoie de o armată care să fie pregătită și capabilă să lupte pentru libertatea și independența Ungariei dacă am fi atacați”, a spus el. „Așadar, avem nevoie de luptători, nu de angajați în uniformă.”

Orbán a spus că rolul fostului șef de cabinet în această „bufonarie” a fost „mult mai tulburător”.

El a menționat publicarea joi a unor rapoarte care dezvăluie motivele reale pentru care Romulusz Ruszin-Szendi - care a preluat un rol în Partidul de opoziție Tisza - a fost demis din funcție. „Nu am simțit că armata maghiară este în siguranță, pentru că părea că conducerea era pro-Ucraina în loc să fie pro-Ungaria”, a declarat prim-ministrul.

„Aceasta este o greșeală și nu este ceva ce a fost decis de liderii militari, ci de conducerea politică responsabilă de guvernarea țării”, a spus Orbán. „Iar decizia noastră politică, bazată pe analize adecvate, este că sprijinirea Ucrainei în acest război și ulterior în procesul de aderare la UE este împotriva intereselor Ungariei.”

În ceea ce o privește pe Ruszin-Szendi, Orbán a spus că, dacă se descoperă că un general a cheltuit bani publici pe o liposucție la spitalul militar Honved din motive cosmetice, „acesta ar trebui să dispară, pentru că acest lucru este inacceptabil”. „Totuși, el se bagă în mijlocul vieții politice și atacă... politica militară a conducerii politice, care servește la protejarea intereselor naționale”, a adăugat el.

Prim-ministrul a declarat că dezbaterea politică de astăzi din Ungaria a avut ca temă dacă guvernul din 2026 va fi prietenos cu Ucraina sau cu Ungaria și dacă banii Ungariei vor fi acordați Ucrainei, menționând că și acest aspect va trebui abordat din bugetul public.

„Opțiunile noastre financiare sunt complet diferite dacă Bruxelles-ul trimite banii maghiarilor în Ucraina — sau ne cere să trimitem bani în Ucraina din Budapesta — și complet diferite dacă putem preveni acest lucru”, a declarat prim-ministrul.

Orbán a declarat că proiectul de buget pentru 2026 presupune că Ungaria va avea anul viitor un guvern cu concepție națională, care nu va trimite nici bani, nici arme Ucrainei și va proteja interesele ungare și în ceea ce privește sprijinul financiar al Uniunii Europene pentru Ucraina.

El a menționat că bugetul alocă 4,800 de miliarde de forinți pentru obiective de politică familială, 800 de miliarde pentru menținerea unor facturi la utilități la un nivel scăzut, 7,700 de miliarde de forinți pentru pensii și 450 de miliarde pentru un bonus pentru trupele maghiare. De asemenea, 5,050 de miliarde de forinți sunt cheltuiți pentru extinderea schemei de înființare a 100 de noi fabrici la 150 de baze de producție, bugetul pentru sănătate este majorat cu 280 de miliarde de forinți, ajungând la 4,000 de miliarde, iar guvernul cheltuiește mai mult pentru educație, a spus el, adăugând că bugetul de anul viitor este „optimist, anti-război și ambițios”.

În ceea ce privește plafoanele adaosurilor comerciale la produsele de uz casnic, Orbán a declarat că Ungaria „a suferit un șoc uriaș din cauza inflației din timpul războiului”. „Cu asta ne confruntăm acum și încercăm să tragem prețurile înapoi în jos, deoarece creșterile de prețuri observate în mai multe zone sunt nejustificate”, a spus el, adăugând că familiile maghiare sunt „jefuite”.

„Acest lucru nu poate fi permis, iar guvernul este acolo pentru a proteja oamenii”, a spus el.

Orbán a spus că plafoanele adaosurilor comerciale par să funcționeze pentru produsele alimentare, dar familiile plătesc și prea mult pentru produsele de uz casnic. El a menționat că guvernul a decis să impună un plafon de 15% pentru adaosurile comerciale la peste 1,000 de produse de uz casnic din 30 de categorii, adăugând că speră că acest lucru va începe să reducă prețurile.