Utilizarea publică a simbolurilor minorităților este interzisă în permanență în România
Cazul drapelului secuiesc, care reprezintă identitatea etnică regională a maghiarilor care trăiesc în inima României numită Ținutul Secuiesc, a devenit un subiect destul de controversat în măsura în care atitudinea autorităților române față de simbolurile naționale și regionale ale minorităților este îngrijorat. În ciuda faptului că Constituția României garantează dreptul la identitate pentru toți cetățenii, devine din ce în ce mai evident că sunt unii care sunt mai egali decât alții.
Recent, instanțele din România au dispus scoaterea din frunte a drapelului secuiesc și a camerelor mai multor instituții și a altor locuri publice ale orașelor cu o populație semnificativă secuio-maghiară. Mai mult, una dintre ultimele decizii se referă la un steag care a fost dat în donație Consiliului Județean Covasna la 30 martie 2016 și a fost dispus recent să fie scos de Curtea de Apel Brașov.
Potrivit lui Sándor TAMÁS, președintele Consiliului Județean Covasna, Curtea a menținut sentința anterioară a Tribunalului Covasna, hotărând în favoarea Prefectului Județean Covasna care a dat în judecată Consiliul Județean pentru acceptarea drapelului secuiesc ca donație. Domnul TAMÁS, discutând subiectul diferitelor simboluri, a mai afirmat că „se aplică standarde duble de către autoritățile române, deoarece există numeroase instituții de servicii de urgență care poartă numele unor regiuni istorice, precum Inspectoratul pentru Situații de Urgență Oltenia. (Inspectoratul pentru Situații de Urgență – ISU), ISU Țara Bârsei, ISU Crișana, ISU Dobrogea sau ISU Bucovina, lucru care este interzis în cazul Ținutului Secuiesc.”
Curtea și-a justificat decizia afirmând că steagul este ilegal, deoarece Ținutul Secuiesc nu este o entitate administrativă separată și că Constituția României nu recunoaște regiuni.
Toate acestea s-au întâmplat în ciuda faptului că, începând cu 2013, chiar și Raportul privind drepturile omului al Departamentului de Stat al SUA privind România a menționat în mod continuu problematica problematică a drapelului secuiesc în secțiunea dedicată încălcării drepturilor minorităților. În mod similar, Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) a mai recomandat autorităților române să se asigure că se aplică principiul egalității de tratament în ceea ce privește utilizarea simbolurilor naționale și regionale, precum și să remedieze orice încălcare a acestuia.
Foto: MTI/AP/Vadim Ghirda
Sursa: Mikó Imre Drepturile minorităților Servicii juridice Asistență
te rog sa faci o donatie aici
Știri de ultimă oră
Investitorii germani sătui de politicile lui Orbán: vor pleca din Ungaria?
Felicitări! Aeroportul din Budapesta bate mai multe aeroporturi europene prestigioase
Un nou spațiu comunitar inaugurat într-una dintre cele mai frumoase biblioteci din Budapesta
Cel mai mare sistem geotermal din UE este construit în Ungaria!
Cabinetul Orbán: Ungaria se pregătește pentru președinția UE
Forumul Internațional de Investiții Tașkent 2024: număr record de participanți, contracte semnate în valoare de 26.6 miliarde de dolari