Autonomia este bună atât pentru majoritate, cât și pentru minoritate, spun experții din Tirolul de Sud
Fundația Magyar Szív – Magyar Szó (Inima Maghiară – Cuvânt Maghiar) a organizat la Budapesta o conferință în cadrul căreia experți din regiunea autonomă italiană, Tirolul de Sud, și-au împărtășit experiențele despre autonomia lor nu doar din punct de vedere german, ci și italian. Ulterior, politicienii maghiari au vorbit despre lupta pentru autonomie a comunităților maghiare din străinătate. Toată lumea a fost de acord că, în loc să submineze, autonomiile teritoriale întăresc de fapt coeziunea fiecărei țări; prin urmare, lupta pentru autonomie nu trebuie considerată o amenințare la adresa securității naționale.
Pacea în loc de luptă creează stabilitate și prosperitate economică
Tirolul de Sud, provincie autonomă din nordul Italiei, avea o populație totală de 530,000 de locuitori în 2018, dintre care 62.3% vorbesc germană, 23.4% italiană și 4.1% ladină, o limbă retoromană. Provinciei i se acordă un nivel considerabil de autoguvernare, adică o gamă largă de puteri legislative și executive exclusive și un regim fiscal care îi permite să rețină o mare parte din majoritatea impozitelor percepute, rămânând în același timp un contributor net la bugetul național. Din 2016, Tirolul de Sud este
cea mai bogată provincie din Italia
și printre cei mai bogați din Uniunea Europeană.
Dr. Oskar Peterlini, fost senator din Tirolul de Sud la Adunarea Națională de la Roma, a spus că în anii '20, '30 și chiar după cel de-al Doilea Război Mondial, guvernul italian a încercat să asimileze majoritatea vorbitoare de limbă germană a regiunii. Cu toate acestea, Roma nu a avut succes pentru că localnicii nu au vrut să părăsească pământul strămoșilor și au insistat să-și păstreze limba maternă. După lungi decenii de luptă, inclusiv chiar și atacuri teroriste, în 1971, statutul de autonomie al Tirolului de Sud a fost în sfârșit acceptat de parlamentul și guvernul italian.
Potrivit domnului Petterlini, de atunci a existat pace în regiune, iar forțele politice pro-independenți sunt slabe, formând doar o mică minoritate în parlamentul local.
Dacă ar exista UE, atunci Tirolul de Sud nu ar fi devenit autonom
Dr Davide Zaffi, un membru italian al biroului pentru minoritățile etnice din Tirol de Sud, a subliniat că, înainte de acceptarea statutului de autonomie al regiunii, mulți italieni se temeau să nu fie asupriți de majoritatea germană a regiunii autonome. Cu toate acestea, acest lucru nu s-a întâmplat și
astăzi, majoritatea localnicilor sunt bilingvi.
Fiecare grup etnic și-ar putea păstra limba, cultura și tradițiile. În plus, potrivit celor doi experți, indiferent de originea etnică, este bine ca Roma să nu decidă care ar fi cel mai bine pentru ei în educație, dezvoltare economică sau în ajutorarea tinerilor locali.
Dr Katalin Szili, Comisarul Special al Primului Ministru care revizuiește autonomie aspirațiile comunităților maghiare dincolo de granițe, a spus că
Uniunea Europeană nu este un partener în ajutor
Diferitele minorități etnice autohtone ale Europei luptă pentru autonomie, chiar dacă există peste 60 de milioane de astfel de oameni. În schimb, se ocupă mult de drepturile migranților. Potrivit ei, globaliștii nu consideră autonomia o problemă importantă, deoarece ei cred că Statele Unite ale Europei o va rezolva.
Diplomația maghiară trebuie să explice ce înseamnă autonomie
Péter Ungár de la partidul verde maghiar, LMP, a spus că autonomia înseamnă că o minoritate etnică a unei țări care este majoritară într-o anumită regiune (de exemplu, maghiarii care locuiesc în Ținutul Secuiesc, România) are dreptul la auto-guvernare. Cu toate acestea, astfel de drepturi rămân intacte în cazul majorității care devine minoritară într-o astfel de regiune (de exemplu, românii care locuiesc în Ținutul Secuiesc).
Márton Gyöngyösi din conservator-patriotic Jobbik a subliniat că
majoritatea oamenilor din Ungaria sau România nu știu ce înseamnă exact autonomie
care dă teren multor neînţelegeri. El a adăugat că eșecul diplomației maghiare este faptul că nu poate explica ceea ce își doresc ungurii care trăiesc dincolo de granițe, de exemplu în Ținutul Secuiesc.
József Kulcsár-Terza, un deputat maghiar al Bucureștiului, România, a spus că este timpul pentru o reprezentare mai fermă a interesului maghiar transilvănean în parlamentul român. El a înaintat de patru ori parlamentului statutul de autonomie al Țării Secuiești (care se bazează pe statutul Tirolului de Sud) și, deși a fost respins, parlamentarii etnici români au început să vorbească despre această problemă.
Interesant este că, deși la conferință au fost invitați și Fidesz, creștin-democrații, Coaliția Democrată, Dialogul și socialiștii, ei nu au trimis pe nimeni să-și prezinte punctul de vedere asupra autonomiei.
te rog sa faci o donatie aici
Știri de ultimă oră
Liturghii la mitingul lui Péter Magyar în „capitala Fidesz” astăzi – FOTOGRAFII
Ce s-a întâmplat astăzi în Ungaria? – 5 mai 2024
FOTOGRAFII: Marșul celor Vii la Budapesta
5+1 fapte amuzante despre Ungaria – Unele pot fi o surpriză
„Prim-ministrul din umbră” maghiar: Este nevoie de o Europă puternică
Universitatea Széchenyi István prezintă evoluțiile sale liderilor diplomatici străini din Ungaria