Ziua Reformei – 31 octombrie
La 31 octombrie 1517, Martin Luther a postat o invitație la dezbatere pe ușa Catedralei Wittenberg. Invitația la dezbatere conținea 95 de puncte, sau teze, referitoare la vânzarea de indulgențe. Luther a ales această dată pentru a-și posta tezele, deoarece sărbătoarea viitoare avea să aducă mulți membri ai comunității la slujbe, asigurându-se că declarațiile sale vor primi o largă expunere.
31 octombrie este ziua Reformei pentru protestanți, o zi în care aceștia comemorează unul dintre cele mai importante evenimente din istorie.
Reforma protestantă a fost răsturnarea religioasă, politică, intelectuală și culturală din secolul al XVI-lea care a divizat Europa catolică, punând la punct structurile și credințele care vor defini continentul în epoca modernă.
În nordul și centrul Europei, reformatori precum Martin Luther, Ioan Calvin și Henric al VIII-lea au contestat autoritatea papală și au pus sub semnul întrebării capacitatea Bisericii Catolice de a defini practica creștină.
De-a lungul secolelor, biserica se implicase profund în viața politică a Europei de Vest. Intrigile și manipulările politice rezultate, combinate cu puterea și bogăția în creștere a bisericii, au contribuit la falimentul bisericii ca forță spirituală. Abuzuri precum vânzarea de indulgențe de către cler au subminat autoritatea spirituală a bisericii. Perturbarea a declanșat războaie, persecuții și așa-numita Contrareformă, răspunsul întârziat, dar puternic, al Bisericii Catolice față de protestanți.
Vântul revoluției a ajuns în multe țări europene, inclusiv în Ungaria. În secolul al XVI-lea, trei factori principali au modelat istoria Ungariei: țara fiind împărțită în trei părți, supraviețuirea ideilor renascentiste și apariția și răspândirea reformei. Predicatorii noii religii au propagat că nu este nevoie de un mijlocitor între Dumnezeu și popor și că Biblia trebuie tradusă în limbile naționale.
Unul dintre antecedentele reformei maghiare a fost evoluția umanismului la curtea regelui Matia. De asemenea, nepotismul, simonia și biserica profană nu erau concepte noi pentru societate. În bătălia de la Mohács (1526) Biserica Catolică a pierdut șapte dintre ierarhii săi. Clerul a rămas fără lideri care să oprească reforma.
Credințele protestante au fost aduse în Ungaria de studenții care au studiat în Wittenberg, care era împrejurimile imediate ale lui Luther. Reforma a afectat mai întâi orașele germane și curtea regală. Adepții reformei credeau că decăderea Bisericii Catolice a fost cauza care a condus la o Ungarie greu încercată. Biserica Catolică a încercat să oprească răspândirea noilor credințe care au condus la evadarea oamenilor în partea de țară condusă de Imperiul Otoman. Otomanii au fost mult mai toleranți, deoarece reforma a fost împotriva dinastiei Habsburgilor, la fel ca ei.
Susținătorii reformei maghiare au venit din toate clasele sociale. Clerul a fost atras de cultul în limba maternă, reducerea poverii iobagilor și eliminarea celibatul. Domnilor le-a plăcut oportunitatea de a obține noi proprietăți datorită secularizării și principiului „cuius regio, eius religio”, care însemna că ar putea avea și mai multă putere asupra iobagilor lor. Biserica lui Calvin era ca guvernele locale din multe puncte de vedere și acest lucru a atras cetățenii. În cele din urmă, o mică parte a aristocrației a susținut și reforma reforma, deși cei mai mulți dintre ei se temeau să nu-și piardă demnitatea.
Principalul propagator al doctrinelor lui Luther a fost Mátyás Dévai Bíró, care a studiat la Wittenberg și a răspândit protestantismul în orașele germane din Highland. Prima traducere a Noului Testament de János Sylvester este, de asemenea, legată de Biserica Evanghelistă.
Calvinismul a început să se răspândească în societatea maghiară în anii 1550 și a afectat mai ales orașele de la țară și priceperea frontului de graniță. Péter Méliusz Juhász a fost cel care a făcut din Debrețin „Roma calvină” prin înființarea de tipografii și școli. A fost unul dintre cei mai faimoși polemiști ai vremii. Biserica calvină a devenit solidă în 1562 odată cu Sinodul de la Debrețin. A devenit cea mai răspândită religie a secolului al XVI-lea.
Comunitățile antitrinitare s-au format în Transilvania unde au fost numite unitarieni. Liderul lor a fost Ferenc Dávid. Anabaptiștii au apărut și în Transilvania, dar au fost urmăriți până în secolul al XVII-lea. Transilvania a fost deosebită în sensul că și în timpul războaielor religioase, diferitele biserici au reușit să trăiască în pace una lângă alta.
Până în anii 1570, 75-80% din populația maghiară s-a convertit la una dintre religiile protestante. Blocuri catolice importante au fost lăsate doar în regiunile occidentale controlate de habsburgi și în Ținutul Secuiesc. Gáspár Károli a tradus întreaga Biblie în limba maghiară, care a fost tipărită pentru prima dată în Vizsoly, 1590. Tipografii permanente au funcționat în mai multe locuri precum Debrecen și Sárvár. Noile biserici au subliniat importanța educației și au fondat școli în toată țara, care au ajutat civilizația.
Scris de Alexandra Béni
Sursa: Daily News Ungaria
te rog sa faci o donatie aici
Știri de ultimă oră
Hotelul nou-nouț al aeroportului din Budapesta este pe drum – VIZIUNE uimitoare
11 liste PE vor concura în Ungaria pe 9 iunie
Liturghii la mitingul lui Péter Magyar în „capitala Fidesz” astăzi – FOTOGRAFII
Ce s-a întâmplat astăzi în Ungaria? – 5 mai 2024
FOTOGRAFII: Marșul celor Vii la Budapesta
5+1 fapte amuzante despre Ungaria – Unele pot fi o surpriză