Acestea sunt cele mai corupte țări din lume, Ungaria a ocupat un loc groaznic în clasament – TI
Indicele de percepție a corupției (IPC) 2018, publicat astăzi de Transparency International, arată că eșecul continuu al majorității țărilor de a controla în mod semnificativ corupția contribuie la o criză a democrației în întreaga lume.
„Cu multe instituții democratice amenințate de pe tot globul – adesea de lideri cu tendințe autoritare sau populiste – trebuie să facem mai mult pentru a consolida controalele și echilibrele și pentru a proteja drepturile cetățenilor”, a declarat Patricia Moreira, director general al Transparency International. „Corupţie elimină democrația pentru a produce un cerc vicios, în care corupția subminează instituțiile democratice și, la rândul lor, instituțiile slabe sunt mai puțin capabile să controleze corupția.”
IPC 2018 se bazează pe 13 sondaje și evaluări ale experților pentru a măsura corupția din sectorul public în 180 de țări și teritorii, acordând fiecăruia un scor de la zero (foarte corupt) la 100 (foarte curat).
PRINCIPALELE CPI
Mai mult de două treimi din țări au un scor sub 50, cu un scor mediu de doar 43. Din 2012, doar 20 de țări și-au îmbunătățit în mod semnificativ scorurile, inclusiv Estonia și Côte D'Ivoire, iar 16 au scăzut semnificativ, inclusiv Australia, Chile și Malta.
Danemarca și Noua Zeelandă sunt în fruntea indicelui cu 88 și, respectiv, 87 de puncte.
Somalia, Sudanul de Sud și Siria se află în partea de jos a indicelui, cu 10, 13 și, respectiv, 13 puncte. Regiunea cu cel mai mare punctaj este Europa de Vest și Uniunea Europeană, cu un scor mediu de 66, în timp ce regiunile cu cel mai mic scor sunt Africa Subsahariană (scor mediu 32) și Europa de Est și Asia Centrală (scor mediu 35).
CORUPȚIA ȘI CRIZA DEMOCRAȚIEI
Analiza încrucișată cu datele despre democrația globală relevă o legătură între corupție și sănătatea democrațiilor. Democrațiile complete au o medie de 75 la IPC; democrațiile viciate au o medie de 49; regimurile hibride – care prezintă elemente de tendințe autocratice – nota 35; regimurile autocratice au rezultate mai proaste, cu un scor mediu de doar 30 la IPC.
Exemplificând această tendință, scorurile IPC pentru Ungaria și Turcia au scăzut cu opt și, respectiv, nouă puncte în ultimii cinci ani. În același timp, Turcia a fost retrogradată de la „parțial liberă” la „nu liberă”, în timp ce Ungaria a înregistrat cel mai scăzut punctaj pentru drepturile politice de la căderea comunismului în 1989. Aceste evaluări reflectă deteriorarea statului de drept și a instituțiilor democratice, deoarece precum și un spațiu în scădere rapidă pentru societatea civilă și mass-media independentă, în aceste țări.
CORUPȚIA ÎN UE
După cum se spune în raport, Ungaria și Malta au înregistrat cea mai puternică scădere a scorurilor lor IPC din ultimii ani, permițând agravarea corupției. În timp ce România și Bulgaria au făcut unele progrese în ceea ce privește IPC în ultimii ani, ambele au fost martorii unei scăderi cu un singur punct într-un an care a cunoscut un scandal grav de corupție în Bulgaria și proteste anticorupție în masă în România. Polonia – în prezent investigată de UE pentru încălcări sistematice ale statului de drept – a stagnat.
Ungaria a scăzut cu nouă puncte în ultimii șapte ani, trecând de la 55 în 2012 la 46 în 2018. Această schimbare semnificativă reflectă o deteriorare a democrației, precum și un spațiu care se micșorează rapid pentru societatea civilă și mass-media independentă.
Exemplificând această schimbare, atât Fundația pentru Societatea Deschisă, cât și Universitatea Central Europeană, fondate de filantropul George Soros, au fost recent forțate să plece din țară.
În ultimii câțiva ani, Ungaria a adoptat o legislație care a impus restricții asupra „ONG-urilor finanțate din străinătate” și a introdus taxe suplimentare pentru ONG-urile care „sprijin imigrația”, făcând în același timp acest sprijin o infracțiune. Toate acestea sunt încălcări grave ale drepturilor civile fundamentale.
În plus, Ungaria a adoptat și o lege care stabilește un nou sistem de instanțe administrative și extinde puterea ministrului justiției de a numi judecători. Aceste instanțe vor avea jurisdicție în chestiuni de corupție, alegeri și proteste.
În același timp, Ungaria se confruntă cu acuzații de utilizare abuzivă a fondurilor UE, pe care poliția maghiară nu le-a investigat încă. Ca răspuns la aceste provocări, capitolul nostru, Transparency International Ungaria lucrează pentru a oferi sprijin și cercetare de specialitate, pentru a servi drept resursă pentru jurnaliştii de investigaţie și pentru a le împuternici cetățenilor să monitorizeze cheltuielile publice.
În general, țările cu niveluri ridicate de corupție pot fi locuri periculoase pentru oponenții politici. Practic, toate țările în care crimele politice sunt ordonate sau tolerate de către guvern sunt evaluate ca fiind extrem de corupte în ceea ce privește IPC.
ȚĂRI DE PRIVAT
Cu un scor de 71, Statele Unite au pierdut patru puncte față de anul trecut, ieșind din primele 20 de țări la IPC pentru prima dată din 2011. Scorul scăzut vine într-un moment în care SUA se confruntă cu amenințări la adresa sistemului său de controale și echilibre precum și o erodare a normelor etice la cele mai înalte niveluri de putere.
Brazilia a scăzut cu două puncte de anul trecut la 35, obținând și cel mai scăzut punctaj IPC din ultimii șapte ani. Pe lângă promisiunile de a pune capăt corupției, noul președinte al țării a spus clar că va guverna cu mâna puternică, amenințând multe dintre etapele democratice atinse de țară.
„Cercetarea noastră face o legătură clară între a avea o democrație sănătoasă și lupta cu succes a corupției din sectorul public”, a declarat Delia Ferreira Rubio, președinte al Transparency International. „Este mult mai probabil să înflorească corupția acolo unde bazele democratice sunt slabe și, așa cum am văzut în multe țări, unde politicienii nedemocrați și populiști o pot folosi în avantajul lor”.
Pentru a face progrese reale împotriva corupției și pentru a consolida democrația în întreaga lume, Transparency International face apel la toate guvernele să:
consolidarea instituțiilor responsabile cu menținerea controalelor și echilibrelor asupra puterii politice și asigurarea capacității acestora de a funcționa fără intimidare;
reducerea decalajului de implementare dintre legislația, practică și aplicarea anticorupție;
sprijinirea organizațiilor societății civile care sporesc angajamentul politic și supravegherea publică asupra cheltuielilor guvernamentale, în special la nivel local;
susține o mass-media liberă și independentă și asigură siguranța jurnaliștilor și capacitatea acestora de a lucra fără intimidare sau hărțuire.
Vezi raportul aici: https://www.transparency.org/cpi2018
Sursa: Transparency International – Comunicat de presă
te rog sa faci o donatie aici
Știri de ultimă oră
Vești grozave: Noua zonă rezidențială anunțată la Budapesta
Universitatea Széchenyi István prezintă evoluțiile sale liderilor diplomatici străini din Ungaria
Senzațional: Budapesta găzduiește al treilea cel mai bun festival al berii din Europa!
„Prim-ministrul din umbră” maghiar: Este nevoie de o Europă puternică
Şocant: românii trăiesc acum mai bine decât maghiarii
Fidesz încă repetă că Bruxelles-ul este pro-război
4 Comentarii
Sunt curios de ce nu a existat nicio știre despre Universitatea Central Europeană de când ar fi trebuit să plece din Budapesta pe data de 1 a anului.
9-11 Nador Utca este liber sau încă ocupat?
Localul a fost vândut sau este de vânzare?
Și cum rămâne cu „Univision Central Europeană”? M-am gândit că ar putea fi difuzat până acum.
Percepția nu este realitate. Este păcat când mass-media publică dorințe și percepții în loc de realitate. Este o pierdere de timp și bani.
În momentul în care menţionezi CEU şi Open Society , Transparecy International , orice comentariu despre Ungaria este total irelevant pentru oamenii cumsecade din Ungaria . Restul ar trebui să meargă și să bată la ușa lui Soros pentru mai multă plată.