Opinie: Schimbare istorică pentru problema Sahara marocană la cea de-a 50-a aniversare a Marșului Verde

În fiecare an, Regatul Marocului sărbătorește „Marșul Verde” pe 6... noiembrie, iar anul acesta, acest eveniment coincide cu adoptarea de către Consiliul de Securitate al ONU a unei Rezoluții privind problema Sahara. Cu această ocazie, Daily News Hungary are plăcerea să ofere cititorilor săi o compilație de articole despre aceste evenimente importante pentru Maroc, combinate cu o analiză amplă a relațiilor dintre Ungaria și Maroc, precum și perspectivele dezvoltării acestora pentru lunile și anii următori.
Consiliul de Securitate al ONU adoptă o nouă rezoluție privind problema Sahara
Consiliul de Securitate al ONU a adoptat vinerea trecută, 31 octombrie, Rezoluția 2797 privind problema Saharei marocane. Cu această ocazie, Majestatea Sa Regele Mohammed al VI-lea a rostit un discurs foarte important, subliniind semnificația acestei rezoluții, care marchează o schimbare istorică în procesul de negocieri condus de Organizația Națiunilor Unite.
Într-adevăr, prin această Rezoluție, Consiliul de Securitate al ONU recunoaște și susține oficial Planul de Autonomie al Marocului ca fiind singura soluție credibilă și fezabilă la această problemă, subliniind în același timp că, de acum înainte, toate negocierile legate de această chestiune vor avea loc în cadrul inițiativei de Autonomie Marocană și al suveranității marocane. Planul de Autonomie Marocan va fi actualizat în următoarele luni și prezentat Organizației Națiunilor Unite.
În acest context, în rândul celor 15 membri ai Consiliului de Securitate al ONU, Rezoluția 2797 a fost adoptată cu 11 voturi pentru și zero voturi împotrivă, reflectând sprijinul covârșitor al comunității internaționale și legitimitatea internațională față de drepturile Marocului și eforturile sale de a-și îndeplini integritatea teritorială de la orașul Tanger din nord până la orașul Lagouira din extremitatea sudică a Marocului.

Mai mult, Majestatea Sa Regele Mohammed al VI-lea a subliniat că ultimele evoluții internaționale privind integritatea teritorială a Marocului nu ar trebui considerate o victorie, ci pași către o soluție durabilă care să păstreze demnitatea tuturor părților, pentru a pune capăt impasului politic și, în consecință, a debloca marele potențial de cooperare, dezvoltare economică, stabilitate și integrare regională.
În urma adoptării rezoluției 2797, în Maroc au avut loc festivități ample și masive, unde sute de mii de oameni s-au adunat pe străzi, ținând portrete ale Majestății Sale Regele Mohammed al VI-lea, fluturând steaguri și cântând cântece patriotice în toate orașele Regatului, în special în Provinciile Sudice, care au înregistrat o participare record la aceste festivități.
Pentru milioane de marocani, sărbătorile care au avut loc în tot Regatul amintesc de marele spirit patriotic al Marșului Verde, pe care îl sărbătorim anul acesta, la cea de-a 50-a aniversare.
Importanța „Marșului Verde” pentru Maroc
Marșul Verde reprezintă un capitol extraordinar în istoria Marocului. Acest eveniment istoric, care a avut loc pe 6 noiembrie 1975, este comemorat anual ca sărbătoare națională în Maroc.
Anul acesta, Marocul sărbătorește cea de-a 50-a aniversare a Marșului Verde, care este cu mult mai mult decât o simplă piatră de hotar istorică; este o dovadă puternică a restaurării de către Maroc a integrității sale teritoriale și a recuperării teritoriilor sale de sub colonizarea străină.
Rod al unei Conduceri și Viziuni Regale unice, acesta s-a desfășurat sub forma unui marș pașnic a 350.000 de oameni din nordul Marocului către provinciile sale sudice, amintind în acest sens legăturile bogate și foarte vechi dintre locuitorii acestei regiuni și monarhii marocani, legături care datează de secole în urmă.
Marșul Verde este, de asemenea, o ocazie anuală pentru Maroc de a aduce un omagiu spiritului de durată, sacrificiilor și unității tuturor persoanelor implicate în acest eveniment istoric care evocă un patriotism și o mândrie profunde în rândul marocanilor și va rămâne o sursă de inspirație și memorie colectivă pentru generațiile viitoare.
Ce s-a făcut de la acea dată?
De la Marșul Verde din 1975 și sub conducerea Majestății Sale Regele Mohammed al VI-lea, Marocul a obținut succese majore în ceea ce privește integritatea sa teritorială.
Într-adevăr, în ultimii ani, am fost martorii unei dinamici internaționale puternice și constante în favoarea poziției marocane în ceea ce privește disputa regională privind Sahara marocană. În aprilie 2007, Marocul a prezentat planul de autonomie ca o soluție unică și definitivă la această dispută artificială, iar de atunci, acest plan a fost descris ca fiind serios și credibil în toate rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU până în prezent.
Nu doar din partea Consiliului de Securitate al ONU, ci și impulsul internațional impulsionat de-a lungul anilor de Majestatea Sa Regele Mohammed al VI-lea, în favoarea Saharei marocane și în sprijinul Inițiativei de autonomie, continuă să crească în țări din întreaga lume, în principal SUA, Franța, Marea Britanie, Spania, Germania, Portugalia, țările din Golful Arab și multe alte țări africane și latino-americane. În acest context, Ungaria se numără, de asemenea, printre țările care susțin planul marocan de autonomie ca bază pentru soluționarea acestei probleme.
De asemenea, merită menționată deschiderea extrem de lăudabilă a reprezentanțelor consulare diplomatice de către numeroase țări arabe, africane, americane și asiatice în regiunea de sud a Marocului.
Dinamica menționată mai sus și semnalele politice puternice reflectă convingerea comunității internaționale cu privire la necesitatea de a pune capăt acestei dispute regionale, în cadrul suveranității naționale și integrității teritoriale a Marocului.

Eforturi uriașe pentru dezvoltarea regiunii Sahara
Deși Sahara marocană a cunoscut o dezvoltare susținută timp de decenii, această regiune cunoaște o nouă eră începând cu 6 noiembrie 2015, în urma lansării de către Majestatea Sa Regele Mohammed al VI-lea a unui uriaș program de dezvoltare pentru provinciile sudice ale Marocului.
Cu un buget de 14 miliarde USD, acest plan ambițios a transformat complet această regiune și continuă să o facă și în prezent, cu proiecte majore care acoperă toate aspectele vieții politice, sociale, economice și culturale. Prin urmare, regiunea sudică a Marocului are una dintre cele mai ridicate rate ale indicilor de dezvoltare umană de pe continent.
Până în prezent, Provinciile Sudice ale Regatului se confruntă în permanență cu schimbări profunde în ceea ce privește dezvoltarea, dovadă fiind realizările remarcabile în diverse domenii economice, precum industria, agricultura, industria agroalimentară, turismul, energia, energiile regenerabile, mineritul, industriile maritime și pescuitul.
Datorită acestui angajament, infrastructura regiunii a prosperat. Autostrăzile, parcurile industriale, zonele logistice și platformele energetice au remodelat peisajul regiunii, consacrând-o ca un centru economic regional.
Într-adevăr, această dinamică a reformelor este consolidată și mai mult de proiecte cu o dimensiune strategică, cum ar fi Portul Atlantic Dakhla, care va conecta Europa și Africa, precum și Inițiativa Atlantică, lansată de Majestatea Sa Regele Mohammed al VI-lea, care oferă țărilor fără ieșire la mare din regiunea Sahel acces la Oceanul Atlantic, ceea ce va face din Sahara marocană o platformă logistică și comercială între Regat, Europa, Africa și cele două Americi.
Astfel de proiecte de dezvoltare aduc nenumărate oportunități economice, comerciale și industriale care generează entuziasm la nivel mondial, după cum o demonstrează organizarea, pe 9 octombrie 2025, a unui important forum de afaceri între Confederația Generală a Întreprinderilor Marocane (CGEM) și Mișcarea Întreprinderilor din Franța (MEDEF), care va fi urmat de numeroase alte evenimente similare. Marocul a invitat deja companiile maghiare să profite de nenumăratele oportunități de investiții pe care le oferă această regiune în toate domeniile, deoarece mai multe țări planifică deja investiții uriașe în această zonă a Marocului.
Relațiile marocano-ungare
Bazate pe valori comune de respect reciproc, promovare a păcii și cooperării, relațiile politice dintre Maroc și Ungaria sunt excelente și au cunoscut în ultimii ani o dinamică puternică și constantă, care a pus baze solide pentru consolidarea în continuare a parteneriatului dintre cele două țări în toate domeniile.
Anul trecut, Marocul și Ungaria au sărbătorit cea de-a 65-a aniversare a stabilirii relațiilor lor diplomatice. Cu această ocazie, Excelența Sa, domnul Nasser Bourita, ministrul Afacerilor Externe, Cooperării Africane și Expatriaților Marocani, a semnat împreună cu Excelența Sa, domnul Péter Szijjártó, în timpul vizitei sale în Maroc, o Declarație Comună care servește drept foaie de parcurs ambițioasă pentru consolidarea relațiilor dintre cele două țări în toate domeniile pentru anii următori.

Contactele prin canale diplomatice au loc în mod regulat, precum și sub forma unui dialog politic continuu și a vizitelor unor înalți oficiali la diferite niveluri, atât la Rabat, cât și la Budapesta. Cooperarea dintre cele două țări în cadrul organizațiilor internaționale este, de asemenea, excelentă, fiind marcată de sprijin reciproc continuu în diverse foruri internaționale.
În plus, și în ciuda faptului că sunt destul de departe unul de celălalt, Marocul și Ungaria au multe puncte comune, cum ar fi o istorie bogată și pozițiile geografice strategice, ceea ce face ca cele două țări să fie incontestabil o intersecție importantă între est și vest, nord și sud. De asemenea, merită menționat faptul că aceste configurații plasează cele două țări ale noastre la răscrucea unor provocări reale de securitate.
În cele din urmă, relațiile bilaterale sunt, de asemenea, foarte bogate în domeniul cultural, cu o comunitate studențească marocană destul de mare în Ungaria, care crește de la an la an, reflectând calitatea și încrederea în sistemul educațional maghiar.
Perspective privind consolidarea relațiilor dintre Maroc și Ungaria
Declarația comună semnată în noiembrie 2024 este un pas foarte important în relațiile bilaterale dintre Maroc și Ungaria. Aceasta deschide calea pentru extinderea în continuare a parteneriatului dintre cele două țări în toate domeniile.
În acest context, ambii miniștri au convenit să valorifice această dinamică pentru a consolida cooperarea în sectoare cheie de interes deosebit, cum ar fi economia, industria, industria auto, industria agroalimentară, agricultura, energia și turismul.
Într-adevăr, cele două țări urmăresc strategii foarte similare în ceea ce privește diversificarea economică, iar acest lucru oferă oportunități nelimitate pentru cooperarea bilaterală, în special între comunitățile de afaceri ale ambelor părți. Reamintim, în acest sens, succesul real al celei de-a cincea comisii economice mixte, care a avut loc la Rabat în octombrie 2024.
Datorită acestor eforturi, și începând cu anul 2023, Marocul a fost primul partener comercial al Ungariei în Africa, cu o cifră de afaceri comercială de sute de milioane de euro, iar anul acesta s-a atins un nou record de +17% din ianuarie până în august 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024.
Însă ambele țări sunt convinse că acest volum de schimb rămâne sub potențialul cooperării și sunt încrezătoare că va continua să se extindă în anii următori, ținând cont de interesul tot mai mare al companiilor maghiare pentru Maroc ca centru strategic de extindere în Africa, în special pentru exporturi și investiții.
Există, de asemenea, un punct foarte important care trebuie subliniat și anume că Marocul are 55 de acorduri de liber schimb (ALS) care acordă acces la o piață de peste un miliard de consumatori, având acorduri cu Uniunea Europeană, Statele Unite, țări arabe și africane. Acest lucru oferă investitorilor acces privilegiat la o piață imensă, oferind oportunități de creștere în sectoare precum bunurile de consum, soluțiile digitale și infrastructura. Marocul a construit cu succes un model economic bazat pe integrarea sa în economia globală prin intermediul acestor acorduri.
Scris de: Ambasada Marocului la Budapesta
Disclaimer: autorii articolului (articolelor) sponsorizate sunt singurii responsabili pentru orice opinii exprimate sau oferte făcute. Aceste opinii nu reflectă neapărat poziția oficială a Daily News Ungaria, iar redacția nu poate fi făcută responsabilă pentru veridicitatea lor.
Devino autor invitat la Daily News Hungary: scrie pentru noi!






Susțin abordarea Marocului, dar mă enimă:
Marocul a pătruns în „Sahara Occidentală” și a anexat-o efectiv. Frontul Polisario a luptat împotriva acesteia, inclusiv prin terorism. Cu toate acestea, „Lumea” recunoaște acum suveranitatea marocană asupra regiunii.
Israelul a ocupat Iudeea și Samaria într-un război defensiv. Diverse facțiuni palestiniene care au luptat împotriva Israelului au continuat să controleze regiunea, inclusiv prin terorism (mult mai grav decât cel al lui Polisario). „Lumea” cere ca palestinienilor să li se acorde un stat, iar Israelul să renunțe la teritoriile respective.
Cred că marocanii sunt norocoși că nu sunt evrei; altfel, ar fi cu totul altă poveste…
Articolul este propagandistic și ignoră detalii importante legate de rezoluția 2797 adoptată de Consiliul de Securitate al ONU și de istoria problemei Sahara Occidentală. Permiteți-mi să le clarific maghiarilor următoarele:
– Dreptul și justiția internațională confirmă faptul că Sahara Occidentală este o problemă de decolonizare și trebuie rezolvată în conformitate cu Carta Națiunilor Unite și rezoluțiile care au confirmat dreptul la autodeterminare. Este important de subliniat faptul că problema sahrawi rămâne discutată în cadrul celei de-a 4-a Comisii a ONU ca o problemă de decolonizare. Rezoluțiile ONU 34/37 (21 noiembrie 1979) și 35/19 (11 noiembrie 1980) identifică clar cine este ocupantul Saharei Occidentale.
– Articolul de presă menționat mai sus a omis să menționeze faptul că noua rezoluție prelungește mandatul Organizației Națiunilor Unite pentru Referendumul din Sahara Occidentală (MINURSO), care este responsabilă de organizarea unui referendum pentru autodeterminare în Sahara Occidentală, permițând populației sahrawi să își aleagă viitorul. MINURSO rămâne activă pe teren și în prezent.
– Acest articol a ignorat, de asemenea, faptul că noua rezoluție a reafirmat dreptul inalienabil al poporului Saharei Occidentale la autodeterminare și subliniază necesitatea de a ajunge la o soluție politică reciproc acceptabilă, în conformitate cu scopurile și principiile Cartei ONU, inclusiv dreptul la autodeterminare.
– Nu există nimic în rezoluție care să califice planul de autonomie drept „singura bază” și nu există nicio recunoaștere a vreunui drept al ocupantului marocan în Sahara Occidentală. Așadar, programul dumneavoastră nu este finanțat, iar Marocul este cunoscut ca fiind un strateg, cu complicitatea ocupantului israelian. Palestina și Sahara Occidentală sunt două probleme de ocupație.
Consiliul de Securitate a declarat doar că planul de autonomie ar putea fi o soluție la conflict (printre alte soluții) și nu a aprobat implementarea acestuia. Așadar, dacă vreți să credeți, ascultați-l pe trimisul special al Secretarului General al ONU, care a confirmat că rezoluția nu a stabilit niciun rezultat și că recunoaște dreptul Saharei Africane la autodeterminare.
– Într-adevăr, noua rezoluție încurajează în mod explicit părțile să prezinte alte propuneri care ar putea încuraja o soluție definitivă și reciproc acceptabilă la conflictul din Sahara Occidentală. Unul dintre cele două partide este Frontul „Polisario”, care este recunoscut în mod legitim ca reprezentativ pentru populația sahrawi de către Organizația ONU și rezoluțiile sale 34/37 (21 noiembrie 1979) și 35-19 (11 noiembrie 1980).
Aceleași rezoluții recunosc legitimitatea luptei poporului din Sahara Occidentală împotriva ocupației și dreptul său la autodeterminare, care este un principiu fundamental al decolonizării.
Marocul și Israelul sunt amândoi ocupanți ai unui teritoriu care nu este al lor... așa că ocupanții susțin alți ocupanți... dar trebuie să vedem asta în istorie: niciodată nu a existat o ocupație.
Este important de menționat că, indiferent de recunoașterea pe care Marocul o dorește, ultimul cuvânt va aparține populației sahrawi.
Opinia maghiară trebuie să știe că Regele Hassan al II-lea a acceptat să semneze cu Polisario un acord în 1991, iar în fața Adunării Generale a ONU, el și-a exprimat, la fel ca ministrul său de Externe de la acea vreme, sprijinul pentru organizarea unui referendum pentru populația saharawi și acceptarea rezultatelor acestuia.
Marocul este un stat necinstit și nu își îndeplinește niciodată angajamentele... Curtea de Justiție a Uniunii Europene a confirmat legitimitatea cauzei sahrawi și dreptul la autodeterminare al populației sahrawi... Orice ar face Marocul, adevărul va triumfa. Nu vă faceți griji... în această lume și în această viață, există o Justiție care va triumfa într-o zi.
Sărbătoarea falsă menționată în acest articol a avut loc în Maroc și nu în Sahara Occidentală, deoarece în Maroc există sclavi și nu cetățeni, iar dacă îi comparați pe marocani cu sahrawi, veți vedea diferențe mari în cultură și comportamente... o altă dovadă că Sahara Occidentală nu a fost niciodată marocană. Așadar, Curtea Internațională de Justiție și Curtea Europeană de Justiție au ambele drepturi de a concluziona că Sahara Occidentală este separată de Maroc.
Războinicilor de la tastatură de acolo, vreau să le spun că comentariile voastre sunt pline de minciuni, 100% minciuni. Ele arată doar cât de dureroasă a fost victoria diplomatică și istorică marocană în cadrul CSONU. Există un proverb bun pe care îl știu foarte bine și cu care sunt familiarizați: „Țipetele sunt la nivelul durerii”. Doar ca să dovedesc încă o dată, pentru a aduce adevărul și realitatea acestei probleme, Sahara a fost întotdeauna marocană încă de la începuturile istoriei, mult dincolo de crearea prin colonizare a celor al căror separatism strigă acum, în timp ce fac exact opusul oricărei alte opinii în țările lor eșuate, unde oamenii sunt oprimați la niveluri de neimaginat. Cum am spus, Sahara a fost întotdeauna marocană și, mai important, va fi mereu și va rămâne marocană până la sfârșitul timpurilor.